Ponta: România nu este „speriată” de atitudinea Rusiei

„Rusia tratează țările din jur în dispreț față de legile internaționale și o spun foarte clar, cum am mai spus-o: nu doar că nu ne speriem deloc, ci, dimpotrivă, ne întărăște convingerea că alături de partenerii noștri din NATO ne facem datoria în această zonă, atât de dificilă, dar importantă”, a declarat, marți, premierul Victor Ponta.

Luni, Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștiențizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) „riscă să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

„Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forțelor nucleare intermediare. Statele Unite și România trebuie să înțeleagă amploarea reală a responsabilității acestui sistem și să își dea seama că pot renunța la acest plan cât nu este prea târziu”, a susținut oficialul rus.

Și Ministerul român de Externe a reacționat la avertismentul Rusiei, susținând că „acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilității antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate”.

„Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ținte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării și testării interceptorilor care angajează ținte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasați la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În același timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost și nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiți pentru angajarea țintelor aeriene”, a precizat MAE.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

În iulie 2014, Rusia avertiza că are „numeroase nemulțumiri” față de Statele Unite privind Tratatul INF. „Nemulțumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune și în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenției în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenționează să le instaleze în Polonia și România în cadrul sistemului antibalistic. „Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale din SUA, că până la sfârșitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaționalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecție NATO în regiune.